Un sicriu ce se lasă aşteptat…

NOTĂ DE FILAJ

Link-ul de mai sus vă duce la o NOTĂ DE FILAJ. Calitatea scriiturii ar fi recomandat textul pentru o revistă de umor, pagina Comici involuntari din Serviciile Secrete, numai că, în 1984, nu se practica scurgerea de asemenea documente, trafic ce dă viață și culoare presei românești din 2010. Deci, să aflăm ce văd “ochii” locțiitorului Șefului Securității Municipiului București, când îi pune dracu’ să fileze până și slujbe de înmormântare la Biserica Boteanu.

Anunțuri

Etichete: , , ,

23 răspunsuri to “Un sicriu ce se lasă aşteptat…”

  1. Vasile Gogea Says:

    Este absolut aiuritor cum dispare orice urma de umanitate din „notele”astea ale securitatii: avem in fata „ochilor” doar „numitul”
    (care, desigur, in alte „documente” este „obiectivul”), „indivizi” si „individe”, iar cind este vorba, in sfirsit, de un „om”, el este „defunct”!
    De altfel, el e singurul care intirzie la… intilnire!

  2. Liviu Antonesei Says:

    @) Dorin Tudoran

    I-auzi, dom`le, niste indivizi au mers la inmormintarea unui confrate! Nasoala treaba de siguranta nationala!

  3. Shadow Says:

    @Domnule Tudoran

    Eu cred ca era in realitate o „corijenta” a celui care a „filat”. Pai e posibil sa nu stie „statul” ce s-a baut? S-a baut ” ceva” ? Asta denota incompetenta crasa. Si al naibii „tudorache” brusc mort care nu se dadea „venit”. E de urzica zau asa.

  4. Gheorghe Campeanu Says:

    @ Dorin Tudoran

    Aiuritoare imaginea aparatului care se obstineaza in tabularea infinitului de rapoarte de filaj(vezi No. F. 1 00601625 – oare cite sute de …miliarde de note au creat dansii?), producind detaliile de precizie si importanta pt. defensa natiunii referitoare: mai multe cumparaturi, mai multe borcane de iaurt, mai multe mijloace de transport, mai multi indivizi si (sic!) individe. Loctiitorul sefului SMB nu putea decit sa aiba in fata lui o cariera cu o ascendenta fulgeratoare, iar luminosul viitor al patriei era in maini sigure.

  5. Gheorghe Campeanu Says:

    @ Dorin Tudoran

    Aiuritoare imaginea aparatului care se obstineaza in tabularea infinitului de rapoarte de filaj(vezi No. F. 1 00601625 – oare cite sute de …miliarde de note au creat dansii?), producind detaliile de precizie si importanta pt. defensa natiunii: mai multe cumparaturi, mai multe borcane de iaurt, mai multe mijloace de transport, mai multi indivizi si (sic!) individe. Loctiitorul sefului SMB nu putea decit sa aiba in fata lui o cariera cu o ascendenta fulgeratoare, iar luminosul viitor al patriei era in maini sigure.

    • Gheorghe Campeanu Says:

      @ Dorin Tudoran

      Neindemnare matinala, degete amortite? Nu inteleg cum s-a duplicat postarea. Scuzele de rigoare. Sper sa-mi acordati penitente pentru ‘poluarea’ involuntara.

      G.C.

  6. victor L Says:

    Pe la inceputul anilor `60 (veacul ce se duse) unii activisti pcr/utm de care m-am lovit (si nu m-as mira sa fi fost si ciripitori) cind ti se adresau cu „individule/individ-o” se voiau strivitori: in vocabularul lor cuvintul te decadea din drepturile rezervate omului nou ce se plamadea.

    Observatie: nu ar fi stricat sa existe „scurgeri” de informatii. Desi incercarea de a-l compromite pe „revoltat” prin ziaristi straini, prin intoxicarea colegilor, tot prin „scurgere de informatii” se facea.
    Pe o „conducta” mai mare sau mai mica scurgeri de informatii exista peste tot. Secretul e secret doar cind il stie o singura persoana (care nu vorbeste in somn).

    Ieri am prins pe TVR Cultural o parte a evocarii lui Dan Desliu de catre S. Olaru si Ioana Diaconescu. Scena de la restaurantul U S cu scrumiera si bataia incasata de D. esliu in hol de la niste „golani” o citisem undeva.

  7. CARAIMAN Says:

    Baieti, subiectul acestei postari nu este nici mortul, nici inmormintarea, nici confundarea lui Mircea Dinescu cu Dan Cristea, nici umorul mai mult sau mai putin involuntar etc. Subiectul este subliniat cu o linie subtire de mina celui care a comandat filajul.
    „TUDORACHE” „a discutat cel mai mult cu numitul IORGULESCU MIRCEA”
    Filatorul cunostea bine obiectivul, de vreme ce i-a notat la iuteala si adresa (str. Ion Voinescu nr.8), desi acela n-o avea scrisa pe frunte si nici nu pare a fi legitimitat. Insa nu-i cunostea si pseudonimele, „Dorin” şi „Mirel”, de care s-a vorbit pe aici in ultimile zile.
    Cine a comandat filajul stia totul, inclusiv sarcina pe care o avea „Dorin” & „Mirel” si anume „influientarea in bine” a obiectivului „Tudoarache”. Acesta e rolul tainic al sublinierii.
    Daca MI & Mirel & Dorin va fi folosit prilejul inmormintarii pentru influintarea in bine numai Dorin Tudoran stie.

  8. mulliganoglu Says:

    parca-i scriptul de la emisiune aia „tradati in dragoste”(?)

  9. A.Panaitescu Says:

    Formula noi ne facem ca muncim, ei se fac ca ne platesc era valabila si la casta securistilor. Domnul Tudoran ne va convinge pas cu pas. De la fiecare dupa posibilitati, fiecaruia dupa nevoi. Acesta a fost calea sigura care a determinat matematic convergenta catre un optim minimal atat a „posibilitatilor” cat si a „nevoilor”. Totusi pe vremea respectiva se risipea mult mai putin plastic in timp ce azi consumul inutil de plastic a scapat de sub orice control ajungand la cote alarmante. In schimb a scazut dramatic calitatea umorului de fond. Cu unele notabile exceptii. De ex. latifundiarul Becali, proaspat intors din puscarie, si-a sunat duhovnicul in miez de noapte, anul trecut, in saptamana patimilor ca sa-i ceara dezlegare sa se atinga de nevasta sa Luminita. Se compara? Vasile, problema dictatura versus democratie este asadar mult mai complicata decat (a)pare si de aceea cred ca trebuie sa lasam rezolvarea ei (pe acest blog cel putin) in seama d-lui Tudoran. Mie, mie, mie, nici ca-mi pasa…

    • Dorin Tudoran Says:

      @ A.Panaitescu

      Problema la care va referiti nu este nici simpla, nici complicata. Pur si simplu – nu exista.

      O problema care exista mi se para a fi cea a oamenilor care au… probleme cand vine vorba de a alege intre democratie si dictatura. Evident, sunt excluse din discutie „democratia comunista” si „dictatura bunului simt”, fiindca amandoua sunt fictive.

    • A.Panaitescu Says:

      D. Tudoran: „O problema care exista mi se para a fi cea a oamenilor care au… probleme cand vine vorba de a alege intre democratie si dictatura.”

      D-le Tudoran, am mari indoieli in privinta asta. Eu cred ca o problema care exista este aceea a oamenilor care au… probleme cand vine vorba de a distinge intre democratie si dictatura. Si apoi (chiar si asa) democratic ar fi ca atunci cand majoritatea oamenilor au probleme cand vine vorba de a alege intre democratie si dictatura sa fie acceptata decizia majoritatii. Sau nu.

    • Dorin Tudoran Says:

      @ A. Panaitescu

      Fiecare cu indoielile sale.

      Da – aveti dreptate in legatura cu puterea de a distinge corect intre democratie si dictatura, desi – hai sa fim seriosi! – diferentele ar trebui sa fie clare, indiferent de cate dioptrii politice purtam.

      Ca exista si regimuri dictatoriale care pot imita democratia, este adevarat. Dar nu trebuie prea mult timp sa vezi ce se intampla de fapt.

      Evident ca, atat vreme cat alegerile sunt libere si echitabile („free and fair”), rezultatul lor trebuie acceptat. Dar daca acest rezultat… rezulta intr-un regim insuportabil, nimeni nu are obligatia sa voteze si data viitoare in favoarea… dictaturii, nu?

  10. Constantin Dobre Says:

    Domnule Tudoran,

    Nu stiu daca nenorocitii aia de securisti v-au inregistrat convorbirile din familia domniei voastre dar va pot asigura ca ticalosii de securisti s-au ocupat cu asa ceva si chiar cu mult mai abject. In mai multe note de filaj din dosarele securitatii intocmite pe numele meu se relateaza cu lux de amanunte scenele de dragoste dintre mine si sotia mea. Nu pot sa uit si sa iert pana in clipa cand voi pleca pe lumea cealalta.

    • Dorin Tudoran Says:

      @ Constantin Dobre

      Draga d-le Dobre,

      Trei raspunsuri „oblice”:

      1. Dictatura nu a putut sa se salveze nici ordonand nenorocitilor ei slujbasi sa faca asemenea inregistrari;

      2. Daca unul ca mine poate ramane cu o certitudine dupa citirea acestui munte de hartie si mizerii, aceea este ca unii dintre noi, poate mai multi decat ne inchipuim, nu am avut nici un fel de viata. Nu doar ca s-a intrat in viata noastra cu bocancii, dar dupa ce a fost astfel terfelita, ni s-au confectionat (in laboratoarele terorii) vieti imaginare. Este si motivul pentru care titlu primei mele carti ce se va ocupa cu unele din documnentele recuperate este EU – FIUL LOR. Sper sa va pot trimite un exemplar peste doua luni.

      3. Daca exista un motiv pentru care merita de citit asemenea tone de mizerii (dosare de Securitate) si de scris o carte sau doua, acela este de a-i ajuta pe cei care continua sa spuna „Tine minte/cinci cuvinte/e mai rau ca inainte!” sa inteleaga ca se inseala…

  11. Constantin Dobre Says:

    @ Radu Tudoran

    Desi satul de mizeria cumplita din dosarele mele va respect prea mult pentru a refuza oferta domniei voastre. Imi cunoasteti e-mail-ul. Dati-mi va rog de stire pentru a va transmite adresa mea din UK.

    Cu pretuire,
    Constantin Dobre

    • Dorin Tudoran Says:

      @ Constantin Dobre

      Cum am cartea, cum va dau de stire. Pana atunci – sanatate si un Paste cu lumina!

  12. Vasile Gogea Says:

    @Dorin Tudoran (la 12:50PM)
    De acord, fara nici o rezerva! Citind in (infinit mai putinele) pagini din dosarul meu, am de fiecare data senzatie cumplita ca viata mea a trait-o si a maculat-o altcineva, ca eu nu exist, ca sunt propria mea fictiune.

    @A.Panaitescu
    Mie imi pasa, si nu opozitia „democratie versus dictatura” ma preocupa
    (asta se rezolva usor, cu ceva bibliografie…), ci relatia mea ca persoana
    libera cu „dictatura” sau „democratia”. Si, mai apoi, solidaritatile si delimitarile care se impun pentru a-mi pastra pozitia corecta a fiintei.
    Vi se pare ca sunt „prea serios”? Ce sa fac, n-am „simtul umorului” atit de dezvoltat precum de pilda unii avatari ai lui Dom’ Nae Catavencu!

  13. Constantin Dobre Says:

    @ Dorin Tudoran

    Astept cartea domniei voastre si va multumesc pentru urarile de sanatate si de Paste. Am retinut si nu voi uita sa iau si … lumina!

    Paste fericit va urez domnule Tudoran!

  14. A.Panaitescu Says:

    D-le Vasile, in dictatura erati cineva, in democratie sunteti nimeni. Democratia e populata cu catzavenci importanti. D-voastra fiind o persoana serioasa care-si pastreaza nealterata pozitia corecta a fiintei (fara nicio malitiozitate) nu v-ati schimbat prea mult. Metamorfoza de la „cineva” la „nimeni” nu vi se datoreaza. La mijloc a fost doar o simpla translatie a sistemului. De ce credeti ca acum contati mai putin pentru sistem decat contati pe vremea dictaturii? Credeti sincer ca asta se intampla din cauza umanismului noului sistem? Presupun ca o dictatura mai performanta si cu simt de discernamant ar fi ratat multi dintre cei relativ importanti la vremea respectiva. Sistemul de azi este mult mai selectiv in a-si alege victimele si mai putin paranoic. In rest nu-s diferente majore. Romania n-a iesit nici din comunism, nici din dictatura.

  15. parol Says:

    Apropo de : “cei care continua sa spuna “Tine minte/cinci cuvinte/e mai rau ca inainte!”

    O tara de urmariti (in) general
    Adina Anghelescu-Stancu | Luni, 29 Martie 2010
    ziuaveche.ro
    „Cred ca toata lumea e convinsa ca poate fi urmarita oricand de orice serviciu care are aparatura necesara in dotare. Trebuie sa-i dau dreptate presedintelui Basescu ca ”marea problema este in slujba cui sunt puse aceste informatii”. Cu alte cuvinte, pot exista si astfel de trocuri. Pot exista si scurgeri de infomatii, cu informatii de la SRI, dar provenite de la institutii care au beneficiat de ele. Problemele, insa, pe aceasta schema de lucru a serviciilor, sunt insa si de alta natura. Si tin de modul in care ele sunt reglementate sau de lipsa unor reglementari clare privitoare la acest proces de culegere informationala de acest tip. Si mai pe scurt, in Romania problema nu e ca se dau astfel de mandate de ascultare. Foarte bine. Problema e ca SE DAU PREA USOR! Adica, se duce domnul procuror la instanta si sustine ca sunt indicii cum ca X ar face combinatii cu Y si are nevoie de ascultari. Pai, oricine poate fi INDICAT pentru ascultare. Daca nu face combinatii, face declaratii…la prieteni, la rude…cu casca-n urechi aud baietii tot ce vor despre viata ta. Nici macar glume nu poti face ca te trezesti cu ele ”decodificate” intr-un fel anume care te arunca in groapa cu mafioti, escroci, mituitori etc. Deci, aici ar mai trebui lucrat la procedura….In aceeasi ordine de idei, ca tot veni vorba de procedura, acolo se spune ca discutiile din interceptari care nu au legatura cu cauza, se distrug. Am intrebat procurori cu state vechi daca se face asa ceva. Si toti au avut acelasi raspuns. Nici vorba. Si atunci, ce se intampla cu aceste bucatele de conversatie? Se pastreaza. Unde? La ascultatori….Ce sa faca ei cu ele? Sa le scoata pe te miri ce canal media, candva, cand vei deranja sau vei dori sa accezi intr-o functie destinata altuia. E la mintea cocosului…”.

  16. parol Says:

    Concluzie personala: scurgerea de asemenea informatii, eu nu le consider doar un „trafic ce dă viață și culoare presei românești din 2010”. Mi se pare maximul ticalosiei institutionalizate in orice oranduire. Si pe asta, si altele multe si mai sofisticate, le suferim noi astazi.

  17. Vasile Gogea Says:

    @A.Panaitescu
    Daca doar impotrivirea te scoate din anonimat atunci, desigur, ar fi de ales anonimatul! Dar, ar fi de acceptat si supunerea.Uneori, e mai greu de suportat decit o confruntare. Ma rog, „la alegere”!

Comentariile sunt închise.


%d blogeri au apreciat asta: