NOAPTEA (albă a) GENERALILOR

NOAPTEA (albă a) GENERALILOR

În luna mai, 1984, inaugurarea Canalului Dunăre – Marea Neagră  a fost făcută cu tot fastul datorat unei lucrări faraonice. Wilhem Heinzer, tânăr și curajos redactor al Radio-difuziunii elvețiene, a reușit să ajungă în apartamentul meu, unde i-am acordat un interviu de pomină.

Somați de General-locotenent Iulian Vlad să explice cum de a reușit Wilhelm Heinzer să ajungă la mine, generalii Aron Bordea, Ștefan Alexie și Gheorghe Dănescu au făcut o noapte albă și au răspuns și ei cum s-au priceput mai bine. Răspunsul generalului Aron Bordea, la ”ordinul rezolutiv” al generalului Iulian Vlad, mi se pare cel mai interesant.

Dacă apăsați link-ul de mai sus, puteți citi nouă pagini din cele dedicate acelei aventuri, pagini ce se află în volumul nr. 4 al dosarului meu de Securitate – Arhiva Fond Informativ.

Pe Wilhelm Heinzer l-am reîntâlnit mai întâi la Roma, în iulie 1985, și apoi la București, în februarie 1990, când l-am și prezentat celui dintâi minstru post-decembrist al culturii, dl Andrei Pleșu.

Cândva, voi publica și transcrierea discuțiilor din 1985 și 1990. Merită!

Afirmația generalului Ștefan Alexie că aș fi „descendent legionar” nu a putut fi probată niciodată cu vreun document, motiv pentru care – bănuiesc – nu a mai apărut în alte  file ale dosarului.

 

Anunțuri

Etichete: , , , , , ,

29 răspunsuri to “NOAPTEA (albă a) GENERALILOR”

  1. lucian burjuiul Says:

    Nu stiu de ce dar se pare teribil de actuala afirmatia: „In Romania nu se poate vorbi, totusi, de o miscare disidenta de masa, deoarece populatia nu o sprijina, iar exponentii sint persoane izolate”.
    Danescu parca a copiat de la Bordea, iar Alexia e oarecum depasit – nu si-a facut tema.
    Ce-or mai face acum „distinsii” generali? Or fi cu pensia la zi? Am cautat de curiozitate: Alexia a fost consilierul lui Vantu, Bordea se ocupa de afaceri, iar despre Danescu n-am gasit nimic..

  2. Riddick Says:

    Ehe, a fost zi festivă, prima emisiune a TVR în culori. Pentru public. Se pare că era deja funcţională o reţea TVR color pt. „băeţi”, în Primăverii.
    Piloşii aveau deja televizoare Cromatic, cu tuburi RDG. :mrgreen:

  3. Iulian Capsali Says:

    Domnule Tudoran, nu va faceti probleme. Stampila de „legionar” este folosita si astazi cu spor daca persoana in cauza este „intransigenta”, adica Adevarul si Dreptatea mai inseamna ceva pentru ea. Nu s-au schimbat radical atitudinile. Doar oamenii. Si, chiar asa sa fi fost, chiar daca ati fi fost descendent de legionar, care ar fi fost problema? Cu ce este mai culpabil un descendent de legionar decat unul de bolsevic? Odata schimbat regimul, legionarii au fost masacrati in puscarii (cateva marturii ale supravietuitorilor merita vazute pentru atrocitatea neverosimila a experientelor traite – le-am gasit aici: http://culianu.wordpress.com/2010/03/01/despre-comunism-experimentul-pitesti/ ). Comunismul, desi a cazut de 20 de ani, a ramas remanent in societatea romaneasca; cu securistii care se simt bine in lumea globalizata (inclusiv ai dvs. se pare, cu exceptia de rigoare), cu urmasii de bolsevici care au naclait libertatea de optiune (aminteati de punctul 8 din Proclamatia de la Timisoara, niciodata pus in practica pentru ca toate partidele aflate la putere – poate cu exceptia PNT, insa si el infiltrat serios iar apoi distrus complet – aveau in componenta lor specimenele „ocrotite”). Urmasii de bolsevici sunt onorabili, au avut si inca mai au parghiile puterii in maini, acopera urmele genocidului comunist cu aplomb; urmasii de legionari stau cu acest stigmat pana in ziua de astazi, dupa 70 de ani. Sau acest stigmat este folosit deliberat in desfiintarea celor care nu sunt „pe linie”, mai ales asupra acelora care vad in corectitudinea politica si in globalismul aferent o noua arma in sterilizarea libertatii si demnitatii umane. In Romania, daca nu servesti noua utopie, esti, evident, „legionar”. In occident esti „fascist”.
    Deoarece sunt sigur ca vor exista suspiciuni ca fac o pledoarie pro domo (deja au fost batute apropourile asteptate in acesta directie), o sa fac precizarea ca in familia mea nu am avut nici legionari (sic!), nici membri PCR, in schimb va marturisesc faptul ca am participat la constructia Canalului ca soldat in termen, cazat fiind intr-o fosta puscarie politica. Am cunoscut mizeria acestui loc, mi-am pierdut camarazi in accidente de munca. Canalul a inceput ca un lagar pentru elementele burgheze dusmanoase si a sfarsit ca lagar de munca pentru tinerii patriei (cu aceeasi exceptie notabila a progeniturilor bolsevice).

    Este simpatica perplexitatea Securitatii care nu a reusit sa prevada vizita pe care ati primit-o de la jurnalistul helvet. Nu am stiut de acest interviu si va felicit, tardiv ce-i drept, pentru curaj. Ma bucura deasemenea faptul ca nu v-ati pierdut apetenta pentru inotul contra curentului. Singurul meu regret sincer este ca acel „in strainatate el ar fi terminat” nu mai este de actualitate. Sa nu ma intelegeti gresit; doar cred ca era important sa fiti chiar aici, in tara. Luati-o asa, cu titlu de inventar, ca pe o parere a unui oarecare.

  4. Dorin Tudoran Says:

    @ Iulian Capsali

    Problemă? Nu-mi fac nici o problemă. Dacă îmi făceam, nu publicam documentul, nu?

    Când îi spuneam lui WH că în străinătate aș fi terminat, mă refeream la faptul că ajuns în străinătate nu mă vedeam trăind din scris – scriitor profesionist. Am spus același lucru și când a trebuit să plec, în cele din urmă, din țară.

    Abia făcându-mi vise nerealiste aș fi ajuns să trag mâța de coadă. Am văzut multe asemenea cazuri tragice…

  5. Iulian Capsali Says:

    Am folosit „problema” doar ca argument si comparatie intre ce a fost in trecut, si ce este astazi.

    Credeam ca ati folosit cuvantul „terminat” in contextul unei prezumtive iesiri timpurii din lupta impotriva sistemului. Eu tot trag spuza pe turta „cauzei”… 🙂

    • Dorin Tudoran Says:

      @ Iulian Capsali

      Inteleg…
      Da, si pentru cauza impactul pe care il puteai avea era mai mare daca erai inauntru decat afara. Dar, pe cat s-a putut, unii au facut si din afara cate ceva…

  6. Gheorghe Campeanu Says:

    @ Dorin Tudoran

    Urmaresc cu mare interes selectia de documente din epopeea Dorin Tudoran according to DSS. Extrem de revelatoare diviziunea muncii intre Directia I si Directia III, mai ales cind UM 0625 isi pusese amprenta pe (cel putin acest episod) saga Dvs. reprodusa de cronicarii represiunii. Ca si in dosarele de urmarire ale familiei mele, indeplinirea sarcinilor si indicatiilor pretioase de sus (pt. a folosi sintagmele emanente ale dumnealor) era incredintata mai multor ofiteri superiori, si fiecare producea opusuri ca cele reproduse mai sus (unii mai dotati decit altii). Pe unii dintre protagonisti i-am regasit si la carma urmaririi informative a cuibului de dusmani ai patriei din familia Campeanu (generalul Danescu, de exemplu, precum si unele indicative numerice de ofiteri cu sarcini specifice).
    Diferentele stilistice sint adesea producatoare de ‘catharsis’, iar licentele de adevar si dezinformare sint deadreptul delicii estetice. Precum referirea la descendenta Dvs., in cazul meu, am aflat cu uimire din dosare ca fusesem membru PCR (o proba de imaginatie debordanta, caci nu cerusem, nu mi se propusese, nu cochetasem nicicand cu gandul), student la Harvard (desi m-am simtit flatat, studiam in realitate la NYU) sau ca in tara fusesem psiholog (desi absolvisem sociologia).
    Cred ca ar merita efortul de demontare al prozei din dosare cu metodele de psiho-lingvistica si de content analysis. Diagnosticul disfunctionalitatii institutionale ar deveni concluzia unui studiu empiric, dar ‘”de teren” (vezi unele performante ale defunctului, din pacate, IICCR).

    Un weekend placut,

    Gheorghe Campeanu

    • Dorin Tudoran Says:

      @Gheorghe Campeanu

      Intr-un document interviu apare, chiar asa, interviu, iar in altul „interviu”, adica „un asa-zis interviu”, ceva ce nu a existat.

      Sunt zeci de documente a caror prima parte indica ce „pretind” eu ca s-ar intampla, deci „inchipuiri”, iar in partea a doua a aceluiasi document este un plan de masuri in care se indica inasprirea si diversificarea celor ce se montau impotriva maea, a… „inchipuirilor” mele!?!

      Exista doua documente:

      1) Iulian Vlad cere unui general sa-i faca un raport in legatura cu amenintarile ce mi se transmit (scris, prin telefon, prin telefonul mamei mele etc.

      2.) Cel insarcinat trimite raspunsul in care il linisteste pe Iulian Vlad, asigurindu-l ca s-a cercetat amanuntit si ca nu primesc asemenea amenintari.

      „Coincidenta” facea ca tocmai directia condusa de generalul respectiv se ocupa cu asemenea mizerii; cum era sa raporteze generalul in cauza ca, da, facem mai multe porcarii chiar decat ni se cere?

      Mai exista un document, il voi publica, in care un alt general ii raporteaza lui Iulian Vlad ca au facut ce trebuie : ne-au dat drumul la toti trei in Occident, ca sa scape de noi – copil, sotie si eu – dar ca, ei ce sa faca?, ne-am intors. Or, asa ceva nu s-a intamplat niciodata.

      Cam acesta era nivelul „transparentei” si ” „autenticitatii” informatiei chiar si cind circula intre diverse directii ale Securitatii.

      Vai de capul lui Ceausescu, cate tampenii de felul acesta nu va fi primit la citit si pe baza carora a „hotarat”. Ma gandesc la lucruri importante, nu neaparat la viata unui om oarecare…

      In numarul viitorul ar revistei Timpul va apare o informare, de mana, o transcriere usor rafistolata, a unor discutii. Se va vedea cum pana foarte sus se raportase ca situatia mea fusese rezolvata, ca sa ajunga chiar Ceausescu intr-o dimineata sa le spuna sa mai verifice, fiindca el auzise ca nu fusese rezolvata…Ceausescu avea dreptate, nu cei ce „rezolvasera” situatia…

      La nivelul acesta de minciuna si intrigarie, dictatura a trait miraculos de mult…

    • Gheorghe Campeanu Says:

      @ Dorin Tudoran

      Avem amandoi aceeasi mirare in fata longevitatii regimului (daca il privim din punctul de vedere al deciziei la varf), bazate pe oceanul de informatii croite pentru un consum ”in vid’. Deformarile intentionate si aplecarea catre inducerea in eroare ca modus vivendi, au fost pina la urma un ingredient esential al prabusirii accelerata a regimului clanului Ceausescu. Cu disparitia regimului comunist stam mai prost. In ce ne priveste . ‘aria calomniei’ si diversiunile malefice ne-au otravit existenta atunci, si inca nu putem scapa de capcana unui trecut pe care tot incercam sa-l depasim.

      Empatia pe care v-o nutresc, cind ma gandesc la indigestia primei lecturi a dosarelor nu poate fi de fapt exprimata suficient de elocvent in cuvinte, oricat ar fi ele de iscusite. Spectrul afectiv al celui care deschide asemenea documente pentru prima oara, se extinde in directii si la dimensiuni imprevizibile. Nu cred ca puteati anticipa nici chiar Dvs. (cu tot trecutul plin de asperitati) furtuna de sentimente contradictorii si amplitudinea furiei. Trist, necesar totusi, dar greu de acceptat.

    • Dorin Tudoran Says:

      @ Gheorghe Campeanu

      Am mai recunoscut: am capotat dupa rasfoirea primelor 4 volume… Pur si simplu nu stiu cum sa ma apropii de urmatoarele… 14…

      Vineri seara, sosind de la birou, am gasit in cutia postala inca un document sosit de la CNSAS, deconspirarea altui informator din dosarul meu.

      Desi imi era foarte foame, mi-a cam trecut cheful de cina. Am cinat, fireste, ceva mai tarziu, dar acest week-end este inca ruinat de informatia sosita…

      Cam asta despre „spectrul afectiv”…

    • Dorin Tudoran Says:

      @ Gheorghe Campeanu

      Incep sa inteleg (citind doua volume in acest week-end) ca absolut toata corespondenta intre mine si familia mea, intre mine si prietenii mei, intre membrii familie mele vorbind despre mine, intre prietenii mei vorbind intre ei despre mine etc. se afla in Dosar. Si cea de cind eram inca in tara, si cea de dupa ce am plecat din tara…

      Abnegatia pentru cauza distrugerii unui om, a familiei sale si, daca se putea- de ce nu?, si a celor cativa ce nu-l parasisera este uluitoare: din hipervigilenta, pagini de corespondenta intre un om avind, intamplator, acelasi nume de familie cu mine sunt aruncate in dosarul meu. Este vorba de cronicarul sportiv Mircea Tudoran – lui, familiei sale +prietenilor sai, scuze pentru a fi devenit, fara voia mea, de o „indiscretie” apasatoare…

      Da, cum spuneti: scrisoarea originala, fotocopia, transcrierea de mana (oare de ce?!?) a scrisorii, „analiza” scrisorii si, ici-si-colo, planuri de masuri, recomandari cum sa fie loviti, invrajbiti, compromisi unii in ochii celorlalti toti cei corespondind inca intre ei…

    • Gheorghe Campeanu Says:

      Recunosc intregul traseu afectiv (fara sa ma ‘superimpun’ ) si ma doare de fapt numai gandul la fundatura sinistra in care va aflati din vara trecuta. Eu am intrat in posesia dosarelor Campeanu, incomplete dar pline de cianura fara scapare (ieri si azi) in octombrie 2006. Mi-au trebuit peste 2 ani sa pot numai depasi pragul gretei existentiale (si eu, noi, am avut sansa incredibila de a nu gasi prieteni apropiati sau membrii ai familiei printre ‘turncoats’).
      Fara sublimarea starii de a fi haituit ‘de dincolo’ si pina la deratizarea sufletului prin scris, nu cred ca se poate iesi din bezna cu miros agresiv de caractere rancede. Nu ma gandesc la retributie (bine meritata, in cele mai multe cazuri de ‘amicii’ costumati si zelosi) ci la salubrizarea perceptiei Dvs. despre trecut ca parte a prezentului. Am sovait la randul meu, si am avut enorme retineri sa ma lansez in asa ceva (neavind nici dorinta de razbunare, dar mai ales talent si/sau dorinta unei reconectari atit de personale in spatiul public romanesc). Va rog sa ma credeti ca si acum ma simt mal à l’aise, dar macar am traversat locul acela imposibil de suportat, si mi-am exorcizat o parte din fantome. Si eu nu mi-am obtinut propriul dosar nici astazi la 10 ani de la prima tentativa, ceeace a lasat tot soiul de lacune si nelamuriri care ma sacaie cumplit. Tot ce mi-a cazut in mina a fost muntele de 7 volume despre tatal meu , familia si prietenii sai intimi (nu 18 volume despre mine si ai mei, ca in cazul Dvs.).

      Cu multa tristete va spun ‘welcome to the club’, si daca vi se pare (fara nici o umbra de condescendenta, ci numai empatie si solidaritate) ca as putea sa va ofer cea mai mica sugestie utila in fata acestei stihii, nu va sfiiti (evident, nu in casa Dvs. din cyberspace).

      Poate veti reusi sa cinati mai in liniste. O seara buna.

      Gheorghe Campeanu

    • Dorin Tudoran Says:

      @Gheorghe Campeanu

      De cinat, am cinat in liniste. M-am uitat la un film vechi dar bun.
      Cum in timpul zilei sunt multe ce asteapta sa fie facute, generalii si masinartiile lor pot sa mai astepte.
      O saptamana buna.
      DT

    • Gheorghe Campeanu Says:

      Leacul administrat astfel poate fi si miraculos, din cind in cind. Ma bucur ca le-ati rapit generalilor inca o seara/nopate, si …. many happy returns.

      GC

  7. Liviu Antonesei Says:

    @) Dorin Tudoran, Gheorghe Campeanu

    Ceea ce ma socheaza pe mine, dincolo de aberatiile in sine ce tin de statutul de politie politica si de ambitioasele „planuri de masuri”, sint doua chestiune tehnice. Primul se refera la numeroasele erori de informatie, desi serviciul e unul de informatii – si in dosarele mele am gasit intr-o fisa informatia ca as fi (fost) membru de partid, ceea ce era riguros inexact. De altfel, daca as fi fost a trebuit sa fi fost obtinut acodul CJ al PCR si sa fi fost trecut in celebrul caiet din custodia primului secretar al acestuia. Pentru urmarirea si chiar pentru racolarea membrilor era necesar acceptul cu pricina. Cind era obtinut, cei pentru care se cerea acordul de racolare erau trecuti in prima parte de la litera corespunzatoare numelui lor din acel repertoar, iar cei pentru care se solicita permisiunea de a fi urmariti informativ, erau trecuti in a doua sectiune de la litera cu pricina. De asemenea, am intilnit o multime de nume de persoane scrise eronat.
    A doua chestiune tine de logistica cu totul primitiva pentru anii `80. Am descoperit in dosare sute de copii integrale sau partiale ale scrisorile expediate si, mai ales, primite de mine de-a lungul anilor. Cu putine exceptii, citeva scrisori xeroxcopiate sau dactilografiate, nu mai mult de o duzina, toate celelalte sint copiate de mina, ca in antichitate sau evul de mijloc. Pe o perioada ce depaseste un deceniu, se schimba doar doua miini…

    • Gheorghe Campeanu Says:

      @ Liviu Antonesei

      Clarobscur sau diversiune, ‘sughitzul’ informativ care aloca statutul de membru PCR mi se pare totusi simptomatic. In cazul tatalui meu, evident, s-a cerut avizul forului de partid. In ce ma priveste, eram deja plecat din tara de un numar de ani in perioada la care se refera fragmentele de dosar recuperate prin CNSAS, si deci, cel putin d.p.d.v. tehnic, nu aveau nevoie de aceasta aprobare. De ce aveau nevoie sa ma faca membru de partid pentru ‘nivelul deciziei’ ramine si azi un mister (sau al supozitiilor).

      Cit despre scrisori, am gasit zeci/sute de scrisori xeroxate (unele nu ajunsesera niciodata la destinatar), dar si unele transcrise de mina, desi deja aflate la dosar in fotocopie. Exista documente importante care apar in trei sau patru versiuni, desi continutul este identic: unul dactilografiat, apoi fotocopiat, si apoi una doua sau doua transcrieri de mina (doua oligrafii total diferite). Si cum citeva eau si semnate cu nume /grad, pot spune ca am fost stupefiat sa aflu ca acest gen de misiune era indeplinita nu numai de ofiteri de grad mijlociu, dar si de catre colonei. Deh, importanta obiectivului imprima urgente institutionale pe care mintile noastre simple nu le pot descifra nici acum.

  8. Dorin Tudoran Says:

    @ Liviu Antonesei

    O convorbire telefonica de 40 de minute, inregistrata si apoi transcrisa de mana este un document uluitor despre cati bani si cum erau aruncati banii pe fereastra, cand lumea crapa de frig, foame si frica.

    Dar pentru a crapa cu toti de FRICA, nu se facea nici o economie…

    • Gheorghe Campeanu Says:

      @ Dorin Tudoran
      @ Liviu Antonesei

      Volumele 5 si 6 din dosarele Campeanu contineau (peste 600 pagini) exclusiv transcrierea de convorbiri telefonice.

      Exista printre miile de pagini din dosare si fotocopii (si/sau transcrieri) de scrisori intre mine si un coleg de liceu pecat in Greciadin (aveam 17 ani!!), intre mama mea si rudele ei din strainatate, intre amici ai mei si parintii sau bunicii lor, si multe alte persoane care nu aveau nimic comun cu angoasele institutionale care declansasera urmarirea informativa a tatalui meu. Frica, incompetenta, spirit de conservare a carierei cu oice pret, in final toate s-ar rezuma (daca nu ar fi un complex atit de sinistru) la dictonul de IT; garbage in, garbage out!

  9. divanuriletomitane Says:

    COMENTARIUL 2 SAPTAMANAL, 7 – 14 MARTIE 2010 :

    Am ales de pe blogul d-lui Tudoran 15 idei din materialele si comentariile aferente lor, din perioada 8 – 14 martie. Anunt cu aceasta ocazie schimbarea name-ului din Forumul de la Neptun in divanuriletomitane si atasarea a 6 comentarii la materialul initial al blogului, ” Luxul indiferentei”, pentru promovarea la nivelul partidelor politice a Initiativei DIVANURILE TOMITANE din anul 2010. Redau cele 15 idei mai jos ( sinteza preluarii lor, o voi transmite pe adresa de email privata a d-lui Dorin Tudoran ) :

    1. „Anti-rasismul va fi pentru secolul 21 ceea ce comunismul a fost pentru secolul 20: o sursa a violentei” – Alain Finkielkraut : Logo-ul site-ului : http://culianu.wordpress.com/2010/03/01/despre-comunism-experimentul-pitesti/
    prezentat intr-un comentariu la „Noaptea ( alba a ) generalilor” ( 13 martie 2010 )

    2. „ Parcă pînă și lui Iliescu în 1990 îi păsa de proteste, măcar cît să aducă minerii peste noi. Acestor lupi tineri al FSN îmbătrîniți în rele nu le mai pasă nici cît negru sub unghie de nimeni și de nimic. „ ( n.m. : Zoe Petre, martie 9, 2010, la 8.23 la materialul din 8 martie a d-lui Dorin Tudoran „Brandul de tara” )

    3. “…trebuie sa renuntam la “a ne mai da viata” pentru adevar si sa ne antrenam sa traim pentru el.” – Vasile Gogea

    4. Mirela Roznoveanu 11 martie 2010, orele 12 : 20 : „ ….neputintei noastre de a construi o Romanie frumoasa, democratica, precum merita. Cred ca suntem vinovati ca nu am putut face acest lucru….”

    5. Vasile Gogea : „ Ceea ce nu se vede in acest comentariu este durerea unui om care ar fi putut sa-si taie o mina pentru oricare dintre cei doi “cavaleri”!
    Am ales, tousi, sa ramin cu amindoua de partea unuia pentru ca celalat nu are nevoie decit de “voci”!

    6. Iulian Capsali : „ Este adevarat, d-le Tismaneanu, ca adevarul este de “extrema” in ziua de astazi. „

    7. Iulian Capsali catre Gheorhe Campeanu : „ Va sprijin presupozitia in ceea ce priveste blogul d-lui Dorin Tudoran, care este mai mult privit pe gaura cheii decat comentat „

    8. „ de nicaieri „ : „ Altfel, şi eu am un gust amar. Cei doi “cavaleri” ar fi trebuit să caute împreună Graalul. Legenda spune că unul dintre ei – cel care s-a lăsat prada seducţiei lumeşti – nu îl va găsi niciodată. „ / „ stiu si eu? poate pentru cei doi cavaleri, Graalul a insemnat, intotdeauna, altceva…” ( Dorin Tudoran )

    9. Roxana Iordache : „Vivisecţia dv. pe corpul violaceu al anticomunismului ştiinţific îl loveşte pe patronul epocii de platină la operaţie. Cea estetică, fireşte: de la stânga la dreapta. Şi înapoi. După împrejurare. „

    10. Radu Humor : „ Mihai Neamtu, care este santajat cu niste scrieri de tinerete, pe care sunt sigur ca in intimitatea lui continua sa le simta mai aproape decat randurile pe care se simte obligat sa le astearna la picioarele “stapanilor” de moment „

    11. MARIN MINCU : „ Nu fac compromisuri. Te-a scos, scos ramai, dar tu stii ca te consider un poet important „…./ Mariana Codrut : ” Ma tem ca arbitrarul in viata noastra literara atinge cote ametitoare…”

    12. Dorin Tudoran : „Nu, nu exista o asemenea lege in Romania ( nm : INCOMPATIBILITATEA functionar public – politica….). Si ar fi necesara ca aerul! Unde-i lege, nu-i tocmeala; desi, atatea legi sunt incalcate in Romania.Dar, acolo unde nu exista restrictia data prin lege, restrictia trebuie sa vina de la noi insine — legea morala „

    13. Dorin Tudoran : „ Intre naivitate si dorinta de a opera cu prezumtia de nevinovatie, pina vinovatia e dovedita exista un drum „

    13. „ Deoarece se cunostea faptul ca Directia III a pus in filaj ziaristi suspecti ca ar putea folosi acest prilej pentru a intra in legatura cu unele elemente ostile, aceasta masura nu a mai fost luata si impotriva lui Dorin Tudoran….” ( dintr-un document din 1984 a generalului de securitate Bordea Aron ), in contextul in care Dorin Tudoran, vizitat de Wilhelm Heinzer, il anuntase pe Mihai Botez sa ramana acasa ca ar putea fi vizitat de ziaristul elvetian Wilhelm Heinzer….

    14. Dorin Tudoran : „ Da, si pentru cauza impactul pe care il puteai avea era mai mare daca erai inauntru decat afara. Dar, pe cat s-a putut, unii au facut si din afara cate ceva…

    15. Gheorghe Campeanu : „Diagnosticul disfunctionalitatii institutionale …..„

  10. Marcel Says:

    In acest jargon, surprinde bogatia de atribute pe care le poate avea termenul ‘element’: declasat, iresponsabil , ponderat, ostil. Este un fel de masina pentru sortarea si tratarea ‘elementelor’ pe baza declaratiilor, comentariilor, afirmatiilor, care sunt si ele standardizate: pozitive, denigratoare, negative, favorabile, dusmanoase. Lipseste analiza semnificatiei declaratiilor, acestea sunt doar consemnate si triate, nu starnesc nici un semn de intrebare .

    @ divanuriletomitane

    V-a scapat tocmai formularea abisala a fabulospiritului:
    „Ştiu. Sunt un porc. Dar tu eşti de vină.”

    • Dorin Tudoran Says:

      @ Marcel

      Analiza? Analiza semnificației?

      Glumiți. Nu aveau ei timp de „fleacuri” dintr-astea.

      Ei stiua totul. Erau marii certocrați ai vremii. Parinții spirituali ai certocraților de azi. In cateva cazuri, chiar parinții biologici…

  11. Iulian Capsali Says:

    Iertati-ma, dar am fost neclar. „Cauza” la care ma refeream era aceea ca ar fi fost bine, din punctul meu de vedere, sa fiti aici. Acum. Ceea ce ati facut pentru tara asta, bravura, nu o poate sterge nimeni. Chiar si kilogramele de dosare o contin, direct sau indirect. Sper sa aveti puterea sa rezonati in continuare la nedreptatile cu care suntem sfatuiti sa ne obisnuim.

  12. divanuriletomitane Says:

    @ Marcel

    Multumesc.

    Marin Mincu a participat la la Forumul de la Neptun din anul 2000, ocazie cu care a primit si distinctia de membru de onoare al Asociatiei Pro Democratia Constanta ( in „contrapartida” cu imaginea proasta pe care o avea in presa locala, desi era laureat al Premiului Herder ). Peste ani, ne-am intalnit la lansarea operei sale : „O panoramă critică a poeziei româneşti din secolul al XX-lea”. Mi-a scris cateva cuvinte ca si dedicatie pe „Jurnalul lui Ovidiu”, pe care le-a incheiat cu formularea, „ Cu prietenie literara”. In cadrul initiativei „Divanurile Tomitane”, in afara de „Jurnalul lui Ovidiu”, va genera determinatii si viziunea sa din „Jurnalul lui Dracula”….

    Redau in incheiere un pasaj din ziarul constantean „Cuget liber” din data de 10 aprilie 2009, despre Marin Mincu : „ Întrebat de ce nu i-a menţionat pe Adrian Păunescu şi pe Ana Blandiana în lucrarea sa, „O panoramă critică a poeziei româneşti din secolul al XX-lea”, Marin Mincu a răspuns: „Politrucii erau literaţi care trădau condiţia etică şi morală a scriitorului. Păunescu e un versificator care, în perioada ceauşistă, a fost foarte nociv, pentru că, slăvindu-l în cenacluri, l-a influenţat pe dictator aşa de tare, încât a devenit din ce în ce mai paranoic. Asasinarea lui Ceauşescu i se datorează, în parte, şi acestui poet de curte. În ceea ce o priveşte pe Ana Blandiana, ca poet nu are nicio valoare. Nu contribuie cu nimic la avansarea poeticităţii. La fel ca Mircea Dinescu, cel care cultivă viţă de vie, raţe, gâşte şi alte potârnichi ”.

    Nu stiu daca ultimii doi au avut sansa sa se intalneasca cu Marin Mincu ulterior, precum d-nul Dorin Tudoran…. Nici daca acestia au gresit primii….

    • Dorin Tudoran Says:

      Opinia ca Ana Blandiana nu are nici o valoare literara spune multe despre subiectivitatile criticilor. Nu mai stiu – n-am volumul aici – daca poetul Marin Mincu este prezent in Istoria scrisa de criticul/istoricul literara Marin Mincu, dar daca este, iar Ana Blandiana nu este, situatuatia …este cam amuzanta….

  13. mihai rogobete Says:

    Cum tatăl meu construia socialismul la stuf şi profesorul de matematică mi-a sugerat că sunt sub supravegherea chiar a profului de română (şi diriginte), care-mi forma caracterul raportându-mă la securitate după cum am aflat recent din dosarul unuia dintre foştii colegi în ale reacţiunii la cei 16-17 ani câţi aveam, şi cum filmul Cine eşti dumneata dle. Sorge îmi stârnise imaginaţia, mi-am trimis prin poştă o scrisoare anonimă în care „mă” preveneam că trebuie să fiu ceva mai atent cu dl. diriginte, într-u cât criticile sale faţă de partid şi de stat dovedesc a fi cele ale unui duşman al poporului, bla-bla-bla. Nici scrisoarea n-am primit-o, nici dirigintele nu m-a mai provocat. Cum nu i s-a clintit nici un fir din chelie, m-am ales cu blana a doi iepuri dintr-un foc: eram urmărit şi mi se confirmase urmăritorul.
    Într-adevăr, deveniseră într-atât de zeloşi încât se suspectau şi ei în de ei. Cum adulmecam, în ce mă priveşte, interesul subit al vreunuia – pac, scrisorica. După „revoluţie”, absolut toţi au ţinut să-mi precizeze cât m-au protejat; până la, n-am ratat, însă, nicio exmatriculare din cele şase facultăţi de care m-au tot apărat. Inclusiv de cea de a doua ediţie a antologiei Desant ’83.

  14. Anca Gavril Says:

    Trebuie sa-i multumiti lui Dumnezeu ca ati fost protejat si ca mai sunteti in viata!Baietii astia stiau sa-si faca foarte bine treaba. Probabil asta a fost semnul providentei,ca, nu va-ti terminat inca”lucrarea ” inceputa aici pe pamint,in aceste vremuri tulburi.Eram in Arad in acel „decembrie eliberator”,proaspeti stagiari(batalion disciplinar trei ani la locul de munca),aspiranti la o piine pe cartela,cu un copil mic de citeva luni,care minca trei cutii de lapte praf,iar ratia impusa de partid era de o cutie( cu reteta de la medic).Cum sa-i explici micului necuvintator ca asta e portia?Atunci mai mult ca niciodata, am trait sentimentul ridicolului,al neputintei,al disperarii.Mintea mea,a facut rapid conexiunea cu copilaria mea inocenta si mi-am amintit de stupizenia continuta in „balada Miorita”.De ce s-a te revolti ?De ce s-a lupti s-a supravietuiesti?Nu!Incepi si-ti sapi groapa,iti anunti mama,prietenii si rudele, ca vei fi ucis,iar ei, accepta crima cu supunere, consolati ca nu pot face nimic.(Culmea, culmilor,il baga pina si pe Bunul Dumnezeu in cirdasie cu complotistii,criminali.Dumnezeu reprezentat metaforic prin natura,care ,participa la crima).Extraordinar de bine e ticluit totul!Revenind la vremurile actuale,dupa ce ,generatii intregi s-au jertfit muncind ca sclavii in conditii inumane,au venit „baietii destepti si fetele destepte”si in douazeci de ani au distrus tot, sau aproape tot,sfintului „Popor Romin”truditor, sleit de puteri, fara prea multe optiuni,inoculidu-i-se ideea,de a-nceape sa-si sape groapa in liniste,resemnat……….Scenariul,a fost aranjat „ca la carte”,au trecut douazeci de ani,nu exista tradatori,criminali,devalizatori de banci si institutii,NU EXISTA VINOVATI!

  15. natalia ionescu Says:

    Hristos a Inviat! sa continuati sa publicati, domnule Tudoran. si sa redeveniti „vizibil”. toate gandurile bune! natalie

Comentariile sunt închise.


%d blogeri au apreciat asta: